Știți cum se spune, despre administrația noastră locală și nu numai, cum că ar cunoaște doar trei viteze: încet, încetișor și pe loc. Se anunță proiecte cu surle și trâmbițe, dar sunt rostogolite de la an la an fără să se miște mare lucru la ele. Eventual, sunt amânate și de la un mandat la altul. Primarul unei comune din vecinătatea Iașului anunța înainte de alegerile locale că până la sfârșitul anului localitatea va fi racordată la apă, canalizare și gaz. Firește, promisiunea nu este încă îndeplinită. Ba nici măcar nu au început lucrările. Am uitat să vă spunem, promisiunea a fost făcută înainte de alegerile din 2012. Un singur om dacă lucra la proiectele pentru cele trei utilități și deja ar fi fost montate toate țevile necesare. Iar ce se întâmplă la nivel mic se petrece și mai sus. Mulți promit, puțini fac. E de datoria noastră să vă spunem ce se pregătește în acest an. Cum edilii noștri par să fie în criză de idei, le-am propune să se uite peste gardul altor orașe pentru a vedea ce se mai poate face. Câteva exemple vom da noi.
Publicul, chestionat de formă
A, de ce am amintit de cazul comunei de mai sus? Păi, pentru că este emblematic pentru promisiunile făcute ca să fie și pentru memoria alegătorilor, dispuși să ierte și să treacă cu vederea. Dacă alegătorii ar fi chemați să împartă cu mâna lor bugetul comunei sau orașului, probabil că lucrurile ar merge cu altă viteză. După modelul aplicat de ani buni la Cluj-Napoca, municipalitatea noastră a anunțat anul trecut că va aloca bani pentru punerea în practică a propunerilor făcute de ieșeni. Oamenii au venit, au propus soluții pentru problemele care-i dureau mai mult și au rezultat 12 proiecte de hotărâre de Consiliu Local. Fără excepție, toate cele 12 proiecte au fost până la urmă scoase de pe ordinea de zi a ședințelor în plen. Anul ăsta, s-a lansat din nou competiția de proiecte pentru „bugetare participativă”, cum este denumită această modalitate de implicare a cetățenilor în cheltuirea banilor publici. Până pe 12 ianuarie puteți propune proiecte. Dată fiind experiența anului trecut, nimeni nu vă garantează că vor fi și puse în practică. Până să putem vorbi despre propunerile făcute de ieșeni, ne vom arunca o privire pe intențiile municipalității.
Promulgat recent
Bugetul național abia ce a fost promulgat de președintele României, așa că nu există la această oră niciun proiect concret de buget local. Economiștii Primăriei abia s-au apucat să zdrăngăne din bilele abacurilor pentru a calcula ce venituri vor fi și ce cheltuieli vor trebui acoperite. Deocamdată, se cunosc prioritățile și întrucâtva modalitățile de abordare a acestora.
Reabilitări de șine
Transportul public reprezintă marele pariu al Primăriei cu ieșenii. Anul trecut au fost semnate contractele de lucrări pentru reabilitarea a trei tronsoane de căi de rulare, respectiv Cinci Drumuri – Pădurii – Nicoriță, Podu Roș – Primăverii și bulevardul Săhleanu – rond Țuțora. Cu banii nu e nicio problemă, pentru că sunt fonduri europene, deci nu există niciun motiv ca în vara anului 2021 să nu fie tăiate panglicile inaugurale. Cam tot pe atunci ar urma să intre pe trasee și primele tramvaie noi cumpărate în ultimii 45 de ani. În total vor fi 32 de vagoane, programate a fi cumpărate până în 2023. Din păcate, nu vă putem promite nimic cu privire la linia de tramvai Tătărași – Dancu. Se va regăsi probabil în buget, dar mai mult de niște planșe frumos colorate nu ne așteptăm să se facă anul ăsta.
Câteva monumente
Anul ăsta vor continua proiectele de reabilitare a unor clădiri sau monumente istorice, precum Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală, Baia Turcească, casa Berthelot, monumentul eroilor din cimitirul Eternitatea, cel de pe dealul Galata sau mănăstirea Frumoasa. Conform calendarului anunțat, până la sfârșitul anului ar trebui finalizate lucrările la Palatul Braunstein și la Baia Turcească. Ele nu vor fi însă date efectiv în folosință. Mai trebuie și dotate pentru a primi fiecare câte o destinație culturală. Refacerea monumentului din cimitirul Eternitatea este o restanță de anul trecut. Lucrările trebuiau să se încheie prin toamnă, dar planul e una, realitatea altceva. Cum însă nu e mare lucru de făcut, Ziua Eroilor ar trebui să fie celebrată la picioarele unui monument refăcut. Clădirea Muzeului de Istorie Naturală ar urma să fie reabilitată până la mijlocul anului viitor, ca și casa Berthelot din Copou. Cam tot pe atunci ar trebui reinaugurat monumentul eroilor din Galata, aproape distrus de nepăsare timp de ani buni. Mănăstirea Frumoasa va fi și ea promisă din nou la anul. Termenul de finalizare a lucrărilor este luna august 2021. Deocamdată, constructorul se ține de grafic, așa că putem fi optimiști.
Parcuri și terenuri
La alegerile precedente, s-a promis reabilitarea a 93 de locuri de joacă pentru copii. Pe acest subiect, mult timp doar s-a bătut apa în piuă. Anul ăsta ar trebui totuși să fie gata mare parte dintre ele. De câțiva ani a fost lansat și proiectul de construire a unui cartier de locuințe sociale și convenabile, în Grădinari. Proiectul cuprinde 16 tronsoane, cu 288 de apartamente, finanțarea fiind asigurată prin Ministerul Dezvoltării. Deocamdată se lucrează la doar patru tronsoane, cu 72 de apartamente. Vor fi gata cam pe la jumătatea anului viitor. Anul ăsta s-ar putea termina lucrările de amenajare a cinci din cele 14 terenuri de sport școlare planificate de municipalitate. Spațiile verzi, trotuarele sau aleile dintre blocuri se vor afla și ele pe lista de investiții a primăriei. Noutăți? Nu avem niciuna. Municipalitatea nu a anunțat niciun proiect nou pentru anul în curs, nici măcar în domeniul atât de stringent al parcărilor.
Ce propun clujenii
Zgârciți cu angajamentele sunt și clujenii. Deocamdată, de peste Carpați se cunoaște doar lista proiectelor propuse de clujeni. Primăria lor a alocat 2,25 milioane de euro, adică peste 10 milioane de lei pentru a răspunde solicitărilor făcute de localnici. Banii vor merge spre amenajarea de spații verzi, spații publice și zone pietonale, realizarea unei aplicații turistice pentru smartphone destinată nevăzătorilor, instalarea unor semafoare inteligente la intersecțiile cu liniile de tramvai sau realizarea unui zid special pentru pasionații de graffiti.
Prima stradă smart
Pentru a vă face totuși o idee cu privire la prioritățile Clujului, vom enumera o parte dintre proiectele finalizate anul trecut. Pe scurt, ne-au luat fața de mult. Astfel, au fost cumpărate 30 de autobuze electrice și 50 de troleibuze, s-a întocmit documentația necesară proiectului șoselei de centură, s-au cumpărat 10 noi autobuze destinate exclusiv elevilor și s-au înființat 7 noi trasee dedicate, s-au instalat 20 de noi panouri electronice în stațiile de transport public, s-au extins benzile dedicate pentru autobuze și troleibuze, au început lucrările la prima stradă smart din România, s-au amenajat treceri de pietoni 3D, s-au terminat lucrările la un pod rutier, s-au demarat lucrările la 4 noi parcări supraetajate, alte șase fiind în proiectare, s-au instalat 100 de parcometre alimentate cu energie solară, s-a ajuns la al 535-lea imobil istoric reabilitat, s-a instalat un sistem nou de colectare a deșeurilor de pe râul Someș, s-au amenajat 39 de terenuri de sport școlare, s-a extins numărul taxelor locale ce pot fi plătite online, s-au deschis 18 noi puncte de Wi-Fi gratuit, s-a deschis o creșă nouă, a demarat un program de cumpărare de locuințe de pe piața liberă pentru a fi închiriate ca locuințe sociale, s-a introdus un sistem de traducere simultană pentru surdo-muți a ședințelor de consiliu local, iar dezbaterile publice și concursurile internaționale de soluții pentru amenajarea unor zone din oraș s-au ținut lanț. Lista e mult mai lungă, dar deja ne apucă depresia.
Miza: tramvaiele
Transportul public reprezintă o prioritate și la Timișoara. Acolo, Primăria a semnat în toamna anului trecut două noi contracte de finanțare pentru reabilitarea unor linii de tramvai și cumpărarea de vagoane noi. La ei, achiziția de tramvaie noi a ajuns la etapa a doua. La noi, abia ce stă să înceapă. Tot Primăria timișoreană are în plan exproprierea unor terenuri din oraș pe care sunt amenajate străzi și căi de acces, dar care se află în proprietate privată. Cineva trebuie să le asfalteze, nu?
Cursuri în germană
Primăria Oradea are în derulare proiecte cu finanțare europeană de aproape 175 milioane de euro. Acestea vizează continuarea cumpărării de tramvaie noi, utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea orașului, reabilitarea unor clădiri monument istoric, inclusiv a celebrului Palat Episcopal Greco-Catolic, construirea și extinderea de creșe și grădinițe. Ba au mai găsit bani și pentru extinderea rețelei de tramvaie spre zonele mai nou urbanizate ale orașului, nu doar pentru înlocuirea șinelor vechi. Anul viitor ar urma să fie terminate lucrările de construire a trei noi blocuri ANL. Anul trecut, Primăria Oradea a demarat și un proiect de realizare a unui terminal intermodal în zona gării, în valoare de 20 milioane de euro. Astfel de proiecte se mai află în derulare și în alte patru orașe ale țării. Nu, Iașul nu se află printre ele, ci doar București, Cluj-Napoca, Timișoara și Bacăul. La Oradea se lucrează și la reabilitarea a două spitale, pentru îmbunătățirea condițiilor hoteliere. La Iași, nici nu se pune problema ca aparținătorii bolnavilor să poată fi cazați în spital. O idee interesantă au avut orădenii și în domeniul învățământului. S-au apucat să finanțeze cursurile de germană ale profesorilor unui întreg liceu. Peste trei ani, toate cursurile liceului se vor ține în germană, astfel încât absolvenții să-și poată găsi locuri de muncă mai bune.
Centrul vechi
Dintre orașele mari, doar Constanța pare să se afle în urma noastră. Epoca Mazăre a fost una a spectacolului, dar nu și una a realizărilor edilitare. De anul trecut însă, municipalitatea de la malul mării s-a lansat într-un program de investiții de vreo 45 milioane de euro prin care ar urma să rezolve cele mai stringente probleme ale orașului: infrastructura rutieră și reabilitarea centrului vechi al Constanței. Dacă vă spunem că anul trecut s-a lucrat intens la refacerea de la zero a 12 străzi din… pământ, credem că v-ați făcut o idee cam cum arată Constanța rutieră.