Începutul fiecărui an este, după cum bine știți, perioada în care președinții de consilii județene și primarii din toată țara anunță proiectele de bugete locale și, implicit, proiectele de investiții care se vor face în acel an. Sau care nu se vor face, cum se întâmplă, de fapt, de prea multe ori. Am mai scris noi despre proiectele municipiului, în comparație cu cele ale altor orașe din țară. Mai puțin însă, am vorbit despre proiectele județului. Deh, cămașa e mai aproape decât surtucul și mai des mergem la piață decât ieșim din târg. Cum totuși mai bine de jumătate din populația județului locuiește în afara municipiului, vom vorbi astăzi și despre proiectele Consiliului Județean, cum altfel decât prin comparație cu ce fac alții. Nu vă vom obosi cu cifre, mai ales că bugetul județului nu este încă aprobat. Unele comparații, precum cea de față, sunt suficient de sugestive și fără expresia „milioane lei”. Din păcate pentru noi, nu prea ne avantajează.
Comunități comparabile
Județul Bihor este comparabil cu Iașul. Este mai întins decât Iașul, dar are cu vreo 150.000 de locuitori mai puțini, deci am putea spune că cele două elemente se compensează. Au totuși un avantaj net: un președinte de CJ deosebit de energic, care s-a făcut cunoscut mai întâi ca primar al municipiului Oradea. Acesta a anunțat recent șantierele pe care se va lucra în acest an. Ne-am fi dorit să avem și noi tot atâtea.
Șapte „centuri”
Pe lista de investiții a CJ Bihor se află nu mai puțin de șapte șosele de centură, fără a o pune la socoteală pe cea a Oradei. Noi nu avem niciuna, nici măcar în stadiu de proiect. Știți și dumneavoastră infernul de pe drumul european, provocat de celebrul „dop” de la Podu Iloaiei. Nici măcar pentru soluționarea acestei probleme nu există un proiect la CJ Iași, deși presa a avansat mai multe soluții. În Ardeal se lucrează pentru ca drumurile naționale să ocolească localități precum Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei și Biharia-Paleu. Cele de la Oșorhei, Nojorid sau Sânmartin sunt practic componente ale așa-numitului „inel metropolitan”, proiect care va soluționa problema traficului ce tranzitează inutil Oradea. La ei se lucrează.
Capitolul drumuri
La noi, proiectul de reabilitare a unor drumuri județene care să formeze un fel de centură în vestul municipiului, propus de fosta conducere a CJ, nu a mai avansat niciun pas din 2020 încoace. Iar centura propriu-zisă este încă sub forma liniilor colorate pe o hartă. CJ Bihor a mai anunțat și lucrări pe 7 drumuri județene aflate în curs de modernizare. La Iași, se vorbește despre acordarea a 35.000 lei pentru documentația aferentă modernizării unui singur drum, DJ 201C limită județ Neamț – Răchiteni – DN 28. Poate or mai fi și altele, dar nu știm în ce sertar. Că tot vorbeam de drumuri, în Ardeal se lucrează la studiul de fezabilitate al drumului expres Arad-Oradea. Nu mai pomenim de autostrăzile Moldovei, că ne crește tensiunea degeaba. Apropo de drumul expres ardelean, vecinii unguri au anunțat la începutul acestui an că sunt interesați de o „înțepare” la Salonta, pentru a face legătura cu drumul expres M44 care leagă Békécsaba de autostrada spre Budapesta. În curând, orădenii o să dea cu banul pe ce autostradă să meargă spre capitala maghiară. Ei vor avea de ales. Noi nu avem.
Timp irosit și la Aeroport
Nu putem încheia capitolul infrastructurii de transport fără a pomeni de proiectul de modernizare a aeroportului orădean, prin prelungirea pistei și construirea terminalului cargo. Pista aeroportului ieșean a fost prelungită acum 7 ani. De terminalul cargo nu se mai aude însă nimic. Nici măcar de extinderea terminalului de pasageri existent. Din martie ar urma să înceapă să opereze și compania aeriană proprie a CJ Bihor, Air Oradea, cu trei zboruri zilnice spre București și patru curse externe pe săptămână, spre hub-uri internaționale.
Pierdem și la „parcuri industriale”
Bihorul are deja parcuri industriale în curs de operaționalizare, cum sunt cele din Salonta ori Beiuș. Anul ăsta, se vor adăuga alte proiecte de parcuri, la Ștei, Marghita și Aleșd. Astea sunt cele noi, pentru că deja există două parcuri industriale, la Tileagd și Săcuieni. Pe malurile Bahluiului, parcul industrial de la Lețcani încă nu există decât pe hârtie, la 8 ani de la demararea proiectului. E drept, ar putea exista peste doi ani, pentru că a fost semnat vara trecută contractul de lucrări pentru amenajare. Să fim optimiști, așadar. La parcurile industriale, Bihorul va adăuga și unul științific și tehnologic, realizat pe fonduri europene. A fost desemnată firma care-l va construi. Teoretic, avem și noi unul, Tehnopolis, de la ieșirea din Iași prin CUG. E doar un spațiu de birouri, aproape neocupat, fără nimic științific sau tehnologic în el…