Management dubios la cea mai veche universitate din România. De fo’ trei săptămâni, corpul A al școlii superioare din Copou e îmbrăcat în schele. Probabil, intenția e o refacere a fațadei. Dar, în timpul scurs, niciun muncitor pe schele. Dimpotrivă, de două săptămâni pe schele au apărut două mesh-uri, unul care promovează un festival și-un altul care anunță deschiderea anului universitar. Și-atunci, întrebăm și noi: schelele sunt pentru reparația fațadei sau reprezintă un extravagant suport publicitar? Am vrut să trimitem întrebarea asta la reftorul universității, pe adresa din Copou. Un om de bine ne-a sugerat că mai bine îl întrebăm pe titularul de la ministerul Justiției. Păi, cum vine asta, coane?
Și-a găsit liniștea și creează cu spor: Bun acum, pe cuvânt, n-avem nimic cu omul, dimpotrivă ne e chiar simpatic. Dar mai știe cine cu ce se ocupă, pentru binele ieșenilor, ditamai sinatorul Bănuț Scurtu? Ăla de pune cuvintele pe hârtie de ies apoi cărți? De-aproape un an, Scurtu ne reprezintă în Parlament. Aveți idee ce-a făcut el concret? Un amic zice că l-a întâlnit și, năstrușnic, l-a întrebat cu ce se ocupă. Iar Scurtu a dat un răspuns epocal, bun de pus în ramă: „E atât de liniște în Parlament, încât mă pot concentra grozav la scris”. Așa că n-ar fi exlus că la finalul celor patru ani de mandat, Scurtu să devină un prolific scriitor. Mda, asta nu e rău. Dar cu Iașul ce faceți, domnule sinator?