Am pomenit noi relativ recent de fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, retras din activitatea politică, dar rămas încă bine înșurubat în afaceri și despre donația de 1,8 miliarde de dolari făcută de acesta pentru ajutorarea studenților Universității Johns Hopkins. A fost cea mai mare donație făcută vreodată unei universități, dar nu și singura scrisă cu 8-9 zerouri. Când citești o astfel de știre, înghiți în sec și te gândești că la sărăcia noastră, n-avem oameni de afaceri care să n-aibă ce face cu un miliard și să-l dea vreunei universități. Și totuși, universitățile noastre nu sunt chiar muritoare de foame. Ba chiar dimpotrivă. Iar Universitatea „Al.I. Cuza”, despre care vom vorbi acum este una dintre cele mai înstărite din țară.
Multe sedii
Pentru cei mai mulți dintre ieșeni, Universitatea „A.I. Cuza” înseamnă corpurile A și B, adică cele vizibile din stația de tramvai. Eventual, mai adaugă și cantina „Titu Maiorescu” și cele 13 cămine ale campusului universitar, întinse din Târgușor până în Codrescu. La aceste cămine se adaugă și cele două cămine care funcționează în regim hotelier: Gaudeamus în Codrescu și Akademos, la Fundație. Acesta este însă doar vârful aisbergului, pentru că lista proprietăților universității este lungă cât o zi de post. Mai există corpul C, în care funcționează Facultatea de Informatică, corpul D, al Facultății de Educație Fizică, corpul E, de la Fundație, fosta închisoare a Iașului și tot așa, până pe la litera T, care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă. O mențiune specială trebuie făcută pentru corpul R, fosta clădire Romtelecom de pe Lăpușneanu, o achiziție recentă a unviersității.
Cheltuieli: 306 milioane lei
În medie, Universitatea primește de la bugetul Ministerului Educației cam 4.000 de lei pentru fiecare student pregătit gratuit. Anul trecut, finanțarea de bază s-a ridicat cam la 156 milioane de lei. Încă 55 milioane de lei au venit pentru lucrări de reparații, dotări sau diverse subvenții. Universitatea a cheltuit însă peste 306 milioane de lei, deci mai bine de 100 milioane de lei au trebuit scoși din alte părți. Hai, că studenții „la cu taxă” au scos din buzunare aproape 25 milioane de lei, iar cantina și căminele au mai adus 11 milioane de lei. Diferența a provenit din acest patrimoniu mai puțin cunoscut. Nu toate „subsecțiile” universității aduc bani. Unele mai mult toacă, dar sunt și ele necesare pentru prestigiul instituției și chiar pentru buna funcționare a acesteia.
Stațiuni de cercetare
Universitatea deține în primul rând un lung lanț de stațiuni de cercetare și practică, nu doar pentru studenți, ci și pentru profesori sau cercetători. Există stațiunea „Ion Gugiuman” din Rarău, o fostă stație meteo, dezvoltată până la a deveni bază de cercetare pentru studenții și doctoranzii de la Geografie. Altă stație meteo a fost transformată tot în stațiune de cercetare la Tulnici, la limita județelor Vrancea și Covasna. Stațiunea „D.I. Borcea” din Agigea, situată la doar 14 km de Constanța, va împlini în 1926 un secol de existență. Firește, oferă și sejururi la prețuri decente pentru studenții universității, dar existența ei a făcut totodată din Facultatea de Biologie una dintre cele mai importante din țară. Altă stațiune de cercetare deținută de Universitate este cea de la Podu Iloaiei. Nu ne întrebați de ce se cheamă așa, pentru că ea funcționează de fapt pe malul lacului Iezăreni. Are un profil mixt, cercetarea fiind completată din plin de producție. Dacă ați cumpărat recent crap, știucă sau șalău, s-ar putea să provină de la Iezăreni.
Amplasată strategic
La Potoci-Neamț, pe malul lacului Izvorul Muntelui Bicaz funcționează de peste 60 de ani o stațiune de cercetări biologice. Rezultatele muncii de acolo constau în răspunsuri la problemele de mediu generate de amenajarea complexelor hidroenergetice. În fine, viitorii geografi și climatologi se mai pot pregăti și la Mădârjac, într-o stațiune pierdută printre dealurile Iașului. Amplasamentul însă nu este întâmplător, stațiunea aflându-se la distanțe egale de Carpați și Prut, respectiv de granița cu Ucraina și Dunăre, la marginea celei mai mari păduri din județ.
Alte surse
O sursă mai mică de venituri, dar deosebit de importantă ca valoare a patrimoniului, este reprezentată de așa-numita microproducție, care aduce universității cam 2,8 milioane de lei anual. Aici intră Grădina Botanică, cât e ea de mare, Muzeul Universității, o clădire splendidă situată pe strada Titu Maiorescu, dar și grădința „Junior” și școala omonimă. Nu putem uita Observatorul astronomic din Copou, închis în vederea reabilitării, Casa Universitarilor sau o altă clădire pe strada Munteni, unde universitatea vrea să-și deschidă o linie de îmbuteliere a apei minerale din Grădina Botanică.