De o bucată bunișoară de vreme încoace, dincolo de cutremure, Ucraina și crize de tot felul, auzim, în sus și-n jos de PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență, cum a fost denumită inițiativa europeană de relansare a economiei după criza COVID. Iar pe linia asta se vorbește de jaloane, de pensii speciale, de avertizorul de integritate și multe altele, de parcă n-ar mai exista nimic altceva pe lume. Ați mai auzit ceva recent de alte programe de finanțare, de absorbția fondurilor europene sau dintr-astea? De la PNRR toată lumea așteaptă să plouă cu bani, cum ploua cu aur în Spania pe vremea conchistadorilor. PNRR este privit ca un fel de mamă a răniților, de la care diversele autorități locale așteaptă bani pentru proiecte care nu au putut găsi finanțări în altă parte. Cu ce folos, vom vedea mai departe.
29,2 miliarde euro pentru România
De la bun început, PNRR a fost gândit ca un program de urgență. Se aruncă o grămadă enormă de bani în economia europeană, pentru ca aceasta să-și revină. Evident, rapid. Prin mecanismul european de redresare și reziliență sunt puse la dispoziția statelor membre ale UE 723,8 miliarde euro, din care 338 miliarde sunt granturi, adică bani gratuiți, iar 385,8 miliarde, credite cu dobânzi reduse. Cam 1.600 euro pentru fiecare european. Din banii ăștia, 29,2 miliarde euro revin României. Toți banii trebuie accesați după îndeplinirea unor condiții, denumite „jaloane”, negociate cu fiecare țară în parte, în funcție de specificul și problemele acesteia. Dar intern, criteriile după care se împart banii sunt stabilite de guverne. Banii trebuie cheltuiți în întregime până în 2026. De aici și necesitatea ca proiectele propuse spre finanțare să fie „mature”. Adică să existe deja studiile de fezabilitate și alte hârțoage, astfel încât să nu se mai piardă timp cu licitațiile, în afara celor pentru execuția propriu-zisă.
Lista mare de la Iași
Toate primăriile și consiliile județene din țară s-au năpustit cu cereri la București. Toate proiectele au fost strânse într-o listă lungă cât o zi de post, în care și Iașul cerea o felie zdravănă. De pe malurile Bahluiului au plecat spre cele ale Dâmboviței cereri pentru un Institut Regional de Medicină Cardiovasculară, autostrada A7 Ploiești – Pașcani, autostrada A8 Iași – Târgu Mureș, șosea de centură, modernizare DN 24 Vaslui – Iași – A8, acumulările de la Hălceni și Pârcovaci, centru integrat de colectare separată a deșeurilor, calea ferată Mărășești – Tecuci – Bârlad – Iași, hub digital pe lângă Universitatea Tehnică, rețele de apă-canal, locuințe pentru tineri, reabilitări termice, retehnologizarea CET Holboca și multe altele. La București însă, a intrat în funcțiune clasica negociere politică. Da, s-au elaborat criterii de punctare a proiectelor, dar știți cum e la noi: în fapt, criteriile au fost în așa fel aranjate, încât să fie îndeplinite de „cine trebuie”, cum s-ar zice. A contat enorm „intrarea” pe care o are fiecare la București. Iar aici, ieșenii noștri par să nu fi avut mare lucru de spus.
Șefii PNL ai CJ au ratat trenul
Autostrada A7 este marele proiect câștigător. E însă un proiect guvernamental, nu local. Și, între noi fie vorba, nici nu ajută Iașul prea mult. Traversează vestul județului și atât. Se va putea ajunge ceva mai repede la București sau la mănăstirile din Bucovina, dar economic, importanța sa este aproape nulă. Dintre instituțiile publice, Consiliul Județean a fost marele perdant. Institutul de Medicină Cardiovasculară, estimat la 1,48 miliarde lei, a căzut sub linie. Două proiecte de cicloturism, care presupuneau amenajarea unor trasee pentru bicicliști împreună cu județele Vaslui, Botoșani sau Suceava, au fost ratate și ele. Adică încă 170 milioane lei. S-a încercat propunerea spre finanțare a reabilitării Filarmonicii, dar s-a constatat că nu există bani pentru cofinanțare. De șosea de centură sau alte proiecte majore, nici nu mai vorbim. De altfel, nici conducerea CJ nu vorbește, că nu prea are despre ce. Sau, poate se păstrează pentru viitor, pentru că sunt depuse proiecte de aproape 800 milioane euro.
Pospăială și la Primărie
Municipiul Iași a ieșit ceva mai bine, prinzând cam 150 milioane euro. Cam jumătate din acești bani vor intra în 18 tramvaie noi, 25 de autobuze electrice și 33 de stații de încărcare. Încă aproape 20 milioane euro vor fi cheltuiți pentru modernizarea depoului Dacia și montarea pe noile mijloace de transport a unor sisteme de avertizare și asistență anti-coliziune. Modernizarea ambulatoriului Spitalului Parhon va beneficia și ea de 4,1 milioane euro, iar încă vreo 10 milioane euro vor fi utilizați pentru managementul deșeurilor. În rest, diverse mărunțișuri, adică reabilitarea termică a 14 școli și a unor blocuri de locuințe și cămine.
Intră bani și în județ
Pentru restul județului, PNRR a însemnat un fel de alt PNDL, doar că pe banii Europei, nu ai Guvernului. Ciurea a obținut 70,8 milioane lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri din Lunca Cetățuii, în cadrul mai multor proiecte. Pe aceeași idee, Tomeștiul a obținut 49,4 milioane lei, iar Pașcaniul, 4 milioane lei. Municipiul de pe Siret va mai investi 12,6 milioane lei în Colegiul Tehnic de Căi Ferate. Comuna Brăești a prins 1,6 milioane lei pentru reabilitarea termică a două școli sătești. Dolheștiul își va moderniza o școală în satul Pietriș pentru 3 milioane lei. Podu Iloaiei a obținut 12,7 milioane lei pentru reabilitarea termică a unei școli gimnaziale, iar Târgu Frumos alți 12,4 milioane lei pentru internatul Liceului Teoretic „Ion Neculce”. Comuna Gorban își modernizează o școală și un cămin cultural. Comuna Holboca a prins și ea 32,2 milioane lei, bani care se vor transforma în termosisteme pentru o școală și 11 blocuri. Lespezi, Moțca, Scobinți, Tomești, Schitu Duca, Bălțați, Românești, Răducăneni, Vlădeni sau Stolniceni-Prăjescu sunt alte comune care au prins bani pentru proiecte similare.
Locuințe de serviciu
PNRR va reprezenta sursa de finanțare și pentru modernizarea primăriilor unor comune precum Bălțați, Drăgușeni, Belcești, Scobinți, Trifești sau Dolhești. O idee interesantă a avut-o primăria Grajduri, care a obținut 1,7 milioane lei pentru construirea de locuințe de serviciu pentru angajații din sănătate și învățământ. Proiecte similare vor fi finanțate și la Miroslovești (1,8 milioane lei) sau Ion Neculce (2,6 milioane lei). Hărmăneștiul își cumpără un microbuz nepoluant de 1,5 milioane lei, Bârnova altul, de 1,7 milioane lei, iar Cozmeștiul cumpără și el, împreună cu Moșna, tot un autobuz ecologic, cam de aceiași bani. La fel, Grozeștiul, împreună cu Prisăcaniul sau Ciohorăniul. La Popești se va renova dispensarul, iar comunele Brăești, Bârnova, Scânteia, Ceplenița, Ciohorăni, Ciurea, Coarnele Caprei și Miroslava își cumpără camere de supraveghere video. Dacă tot sunt bani, comune precum Balș, Brăești, Ciortești, Coarnele Caprei, Cristești, Golăiești, Hărmănești, Plugari, Șcheia sau Stolniceni-Prăjescu vor să-și amenajeze piste de bicicliști. În total, comunele Iașului vor primi câte 1-2 milioane lei pentru mai bine de 100 de proiecte mărunte.