Se spune uneori că istoria este nedreaptă. Și nu putem să nu fim de acord cu ideea asta. De cele mai multe ori, istoria nu răsplătește pe cel care merită, ci pe cine se nimerește a fi la locul potrivit, în momentul potrivit. Nicolae Paulescu a descoperit insulina în 1921 și a obținut brevetul de invenție pentru aceasta un an mai târziu. Premiul Nobel pentru Medicină în 1923 a fost obținut însă de doi canadieni, care au fost primii care au purificat insulina suficient de mult pentru a fi utilizată în spitale. Primul computer personal a fost realizat în 1975 de Ed Roberts, dar firma IBM este creditată cu lansarea conceputului de PC, pentru că a fost prima care a scos un model de calculator care semăna cu cele folosite acum. Tot așa, Iașul este cel mai important oraș din Moldova și are cel mai mare aeroport din zonă. Cu toate aceasta, competiția este acerbă în acest domeniu, pentru că aerogările din Bacău și Suceava își vor și ele partea. Până la urmă, cine va reuși să realizeze primul un aeroport dotat cu tot ce trebuie va câștiga partida, indiferent de avansul luat temporar de celelalte. Iar amenințarea ce planează asupra Iașul este cât se poate de reală. Șefii Sucevei anunță planuri ambițioase pentru aerogara de la Salcea.
Planuri detaliate
Acum vreo 12 ani, Consiliul Județean lansa ideea modernizării Aeroportului ieșean. Abia prin 2010 însă a fost obținut terenul necesar extinderii, iar în 2012 a fost inaugurat noul terminal, al doilea. Tot atunci s-a trecut efectiv la extinderea propriu-zisă, cu proiect tehnic, licitație și tot tacâmul. În 2014, noua pistă, de 2.400 metri a fost inaugurată. Un an mai târziu, a fost deschis și al treilea terminal, s-a lărgit platforma de parcare a aeronavelor și s-au croit planurile extinderii viitoare. Proiectul viza unirea terminalelor T2 și T3 și extinderea acestora, pentru a putea suporta un trafic de două milioane de pasageri, construirea unui terminal cargo pentru procesarea transporturilor de marfă, construirea unei unități de mentenanță a aeronavelor, construirea unui nou turn de control și a unui nou drum spre aeroport, care să-l înlocuiască pe cel actual, prin pădurea Ciric. Nu de alta, dar deja el nu mai face față la vârfurile de trafic.
Pe jos, cu valizele
Anul trecut, în vară, s-a întâmplat chiar un lucru nemaivăzut. Într-una din zilele cu multe curse charter, spre Grecia și Turcia, traficul s-a blocat, taxiurile cu pasageri nemaireușind să urce până la terminal, din cauza numeroaselor mașini aflate deja acolo. Pentru a nu pierde avionul, călătorii s-au dat jos din taxiuri și au luat-o la deal de-a dreptul prin pădure, trăgând valizele după ei. Din acel moment a devenit clar că aeroportul nostru începe să se sufoce de prea multă dezvoltare. Totuși, a trecut un an și nu s-a mai întâmplat mare lucru. Singurul fapt nou a fost lansarea proiectului de construire a unității de mentenanță, dar de celelalte componente ale planului de extindere nu s-a mai auzit nimic. Mai rău, confruntată cu probleme economice serioase, Tarom a renunțat pe rând la câteva din cursele sale. E drept, destinațiile abandonate de Tarom au fost preluate prompt de operatorii privați, dar lucrurile nu sunt de natură să ne bucure prea mult. Companiile low-cost sunt extrem de volatile. Azi sunt, mâine pleacă, dacă din calculele pe care le fac constant rezultă că de pe alt aeroport ar câștiga mai mult. Creșterea sănătoasă a unui aeroport este cea care se face cu traficul generat de companiile de linie.
Modernizare în Bucovina
Între timp și oarecum în surdină, în Bucovina lucrurile au mers altfel. Sucevenii au pornit lucrările de extindere a aeroportului „Ștefan cel Mare” cam odată cu noi, prin 2013. Proiectul lor presupunea mărirea pistei, construirea unui nou turn de control și introducerea unui sistem de aterizare instrumental. La noi s-a lucrat sub trafic. Ei au închis complet aeroportul, iar timp de doi ani, de la Suceava nu au decolat decât ciorile. Noua pistă, de 2.460 metri, a fost inaugurată în octombrie 2015, iar sucevenii s-au dat peste cap să atragă trafic. Au introdus cele mai reduse taxe aeroportuare din țară, aproape simbolice.
Nu e loc de toate trei
La Iași, companiile plătesc aproape 17 euro pentru fiecare pasager procesat. La Suceava, doar un euro. Șefii aeroportului ieșean au făcut scandal la momentul respectiv, acuzându-i pe suceveni de concurență neloială. Nu suntem juriști, așa că nu ne pronunțăm dacă aveau sau nu dreptate. Simplul fapt că ai noștri au sărit imediat în sus arată că mutarea sucevenilor era de natură să îngrijoreze. Este cunoscut în industria aeriană faptul că nu pot exista două aeroporturi rentabile la o distanță mai mică de 250 km unul de celălalt. Între cele două aeroporturi de care vorbim, distanța aeriană este de doar 115 km. Între Iași și Bacău, distanța este de doar 84 km, iar între Suceava și Bacău, de 131 km. Cu alte cuvinte, nu e loc în Moldova de toate trei aeroporturile. Două trebuie să iasă din ecuație, într-un fel sau altul.
Cargo la Suceava
Deocamdată, Suceava nu este o amenințare directă. Anul trecut au avut 57.200 de pasageri, către 8 destinații. La Bacău au fost 415.000 de pasageri, către 12 destinații. În același an, Iașul a atins un trafic de 880.000 de pasageri, pe 14 destinații. În schimb, Suceava se agită să recupereze timpul pierdut în perioada în care aeroportul a fost închis. Zilele trecute, CJ a aprobat alocarea fondurilor necesare pentru studiul de fezabilitate cerut de extinderea terminalului de pasageri, dar și pentru amenajarea unui terminal cargo. În perioada imediat următoare se așteaptă deschiderea de către o companie a unei baze proprii la Suceava, după cea a Wizz Air, ca și sosirea încă a unei companii. Traficul în acest an ar urma să crească la Suceava până la 220.000 de pasageri, o creștere de peste trei ori față de anul trecut. Pentru a face față traficului crescut, sucevenii iau în calcul folosirea, ca extindere a terminalului, a unor containere provizorii. Sucevenii pedalează puternic, ceea ce de la anul încolo ar putea însemna o problemă serioasă pentru noi. Dacă mai stăm mult pe gânduri.
Necesarul de investiții pentru Iași
Anul trecut, Aeroportul Iași a avut peste 880.000 de pasageri, depășind astfel ținta stabilită la începutul lui 2016, de 850.000. Creșterea a fost realmente spectaculoasă, respectiv 133% față de 2015. Pentru a continua creșterea sunt necesare investiții în terminale, în drumul de acces, în realizarea unei autogări, în amenajarea unei noi bretele la pistă. În paralel, este absolut obligatoriu să demarăm construcția zonei cargo. Aceasta ar putea avea ca adresabilitate operatorii economici din județele vecine, dar și pe cei din Republica Moldova care ar putea folosi zona cargo de la Iași pentru a trimite sau a primi mărfuri. Totodată, poate reprezenta un impuls pentru ca noi investitori să își deschidă unități de producție la Iași. Asigurarea finanțării pentru zona cargo este marea provocare.