Absolut incredibil: în 28 de ani, din Iași au migrat 527.000 persoane

Îl mai țineți minte pe Băsescu, atunci când spunea că „în loc să pregătim mecanici auto, tinichigii și ospătari, ne facem filosofi”? Se întâmpla în 2009, iar la momentul respectiv a fost înjurat copios că rescrie programa școlară. E drept, era și an de alegeri prezidențiale, așa că toate discuțiile erau purtate în cheie electorală. Pe undeva, omul avea dreptate. Majoritatea investitorilor din industrie se plâng acum că nu găsesc muncitori calificați și nu există săptămână fără o știre, două pe această temă. Diferența dintre ce se cere pe piața muncii și ce pregătește școala este însă doar o fațetă a problemei. În fond, mulți termină o facultate de economie, de exemplu, și ajung să lucreze în cu totul alt domeniu. Iar dacă nu ai meseria cerută, te poți recalifica, pentru că se organizează cursuri speciale. Marea noastră problemă este însă faptul că să vrem și nu prea mai avem pe cine recalifica. Milioane de români au plecat de mult să-și găsească alt rost în străinătate. Despre ei vom vorbi astăzi.

Evoluția pe ani
S-a mai spus că nimeni nu știe exact câți români sunt plecați în străinătate. De fapt, întrucâtva se știe. Se poate face diferența dintre numărul de cărți de identitate emise și numărul de persoane care locuiesc efectiv în orașul respectiv. Cu alte cuvinte, între populația domiciliată oficial și cea rezidentă efectiv. Luând în calcul doar ultimii 15 ani, diferența dintre cele două cifre este, la nivel național, de 2,5 milioane. Altfel spus, 2,5 milioane de români sunt plecați definitiv din țară. Până în 2003, plecaseră deja 1,1 milioane de oameni, iar în 2006 se ajunsese la 1,45 milioane. În primul an de după aderarea la Uniunea Europeană, a mai plecat o jumătate de milion, iar pe urmă s-a plecat în ritm de până în 200.000 anual. De fapt, în ultimii ani, ritmul plecărilor a încetinit ușor. Nu pentru că am duce-o mai bine, zicem noi, ci pentru că cine avea de plecat a cam plecat de-acum. Au rămas cei prea bătrâni sau prea tineri pentru a pleca. Iar cei prea tineri azi alimentează contingentele de mâine. Pe total, 11,6% din populația României a plecat peste granițe. Iar dintre tinerii între 25 și 39 de ani, adică cel mai activ segment al populației, aproape un sfert sunt plecați.

Tineri de la orașe
Pe termen scurt, guvernele care s-au succedat la conducerea țării au fost aproape încântate de acest fenomen. Cei plecați nu mai cereau ajutor de șomaj și nici ajutoare sociale. Doar că pe termen mediu, am început să ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști cam în orice domeniu. Aceasta pentru că majoritatea celor plecați provin din mediul urban. La fiecare sătean plecat, se duc „afară” 2,6 orășeni. Fenomenul este firesc. La țară, lumea are mai puține pretenții, iar hectarul de pământ moștenit de la bunici poate fi un argument destul de solid pentru a rămâne. Totodată, orășenii sunt de regulă mai bine educați și mai bine informați, pentru că nu există oraș fără internet. Unui orășean îi este mai ușor să-și găsească loc de muncă în străinătate de capul lui, în timp ce sătenii merg de obicei pe mâna unuia care a mai fost „afară”. Nu în ultimul rând, mulți dintre cei plecați din mediul rural migrează sezonier. Culeg căpșuni în Spania, se întorc pentru prășit acasă, pe urmă pleacă la cules de portocale și se întorc pentru a strânge păpușoiul din câmp. Nu mai spunem că unui orășean îi este mult mai ușor să strângă banii necesari plecării, pentru că asta se înțelege de la sine.

Cei mai mulți din Moldova
Fenomenul plecării este cel mai puternic în treimea estică a României, adică Moldova, Muntenia și Dobrogea. Nu întâmplător, firește. Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est sunt cele mai sărace zone ale țării. Aproape o treime din toți românii plecați peste granițe provin din aceste regiuni. Iar cea mai gravă situație este cea de la noi, din Moldova. Din totalul locuitorilor acestei regiuni, 17,7% au spus definitiv „adio” țării de baștină.

Jumătate de milion
Cum stă Iașul? Dezastruos, pentru a folosi un cuvânt blând. Fiind cei mai săraci, moldovenii sunt cei mai tentați să plece pentru a-și găsi alt rost în străinătate. Fiind cei mai educați, ieșenii știu cel mai bine unde să plece. Totodată, așa săraci cum suntem, tot noi suntem cei mai bogați dintre moldoveni. Avem prea puțini bani pentru a rămâne acasă, dar destui pentru a pleca. Dintr-un total de 2,5 milioane de români fugiți afară, 456.000 sunt din Regiunea Nord-Est. Dintre aceștia, 189.000 sunt ieșeni. Un procent înspăimântător, de 41,5% dintre moldovenii plecați sunt ieșeni. Aproape jumătate. Iar cifra cea mai crâncenă încă nu v-am spus-o.

Pierdere uriașă
Statistica de care am vorbit până acum se referă doar la cei plecați în ultimii 15 ani. Dacă vorbim însă despre toți cei emigrați definitiv de când se poate pleca, adică din 1990, trebuie să vă așezați pe un scaun, să nu vi se facă rău. În cei 28 de ani scurși de la Revoluție, 527.170 de ieșeni au plecat definitiv din țară. Mai mult decât populația Iașului, Pașcaniului, Hârlăului, Târgului Frumos și orașului Podu Iloaiei la un loc. Adică, mai mult decât toată populația urbană a județului. Imaginați-vă toate orașele din Iași golite de locuitori, pustii precum Pripiatul de lângă Cernobîl. Cam asta e proporția ieșenilor pe care i-am pierdut.

Trafic mare
Ca mic amănunt istoric de-acum, anul de vârf al plecărilor a fost 1990, când au fugit din țară aproape 97.000 de ieșeni. Într-un singur an, au plecat de 8 ori mai mulți ieșeni decât în 2009, care a fost anul anul de vârf al crizei economice. Iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare. În ultimii cinci ani, din Iași se pleacă într-un ritm tot mai alert. În 2013 au plecat 19.000 de ieșeni. În 2016, numărul emigranților a ajuns la 22.800. Catastrofa demografică este în plină desfășurare, iar efectele se vor simți în următorii ani. Iașul este unul dintre puținele județe în care numărul angajaților îl depășește pe cel al pensionarilor, iar sistemul de pensii se poate autosusține, din contribuțiile celor activi, fără a fi nevoie de transferuri de la bugetul de stat. Încă. Singura veste bună este că efectivul Iașului se regenerează anual, în primul rând datorită celor cinci universități de stat care atrag tinerii studioși în principal din celelalte județe ale Moldovei. În al doilea rând, probabil că există și un soi de migrație economică, oamenii care vin din județele limitrofe să lucreze la noi. Însă, la Iași, fluxul de intrări (din județele Moldovei, pentru studii și muncă) și cel de ieșiri (în țările din Vest, pentru muncă) este uriași fiind înregistrate transferuri de zeci de mii de persoane anual.