La fiecare scrutin, fie el pentru alegerile locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, politicienii noștri par să se trezească. Hodoronc-tronc, toți își aduc aminte ce mult iubesc ei regiunea, județul, municipiul, comuna, strada desfundată sau căsuța părintească, inclusiv șfara cu motocei legată de cuptorul văduvit de lemne. La fel de hodoronc-tronc, se lansează în spațiul public, prin diverse conferințe de presă, liste de semnături pentru susținerea unui proiect major. Doar că timpul trece, guvernările la fel, iar Iașul nostru tot baltă a fost lăsat. Haideți să vedem împreună unde suntem și unde ar trebui să ajungem. Când vor mai veni să vă ceară votul, uitați-vă la ce au făcut efectiv politicienii respectivi pentru a scoate Iașul și Moldova din sărăcie.
Pe ultimul loc
După 28 de ani de promisiuni, Regiunea Nord-Est a rămas zona cu cel mai mic PIB din România, adică pe locul opt din opt. În 2015, PIB-ul în Moldova era de 4.900 euro/locuitor, față de o medie națională de 8.100 euro/locuitor. Salariul mediu net în Regiunea Nord-Est va fi în acest an, zice Comisia Națională de Prognoză, de 1.911 lei, față de o medie națională de 2.176 lei și o medie în regiunea București-Ilfov de 3.298 lei. Moldova este singura regiunea din România în care nu s-a construit nici măcar un centimetru de autostradă în ultimii 28 de ani. Nu s-a construit niciun stadion nou sau vreo sală polivalentă nouă.
![\"\"](\"https://www.ieseanul.com/wp-content/uploads/2018/02/moldova.jpg\")
La pragul sărăciei
Nivelul sărăciei cunoaște cel mai înalt nivel în Moldova, deși toți politicienii s-au bătut cu pumnii în piept de ce grijă au ei față de cei năpăstuiți. Peste o treime dintre moldoveni, mai exact 36,1% au venituri sub 60% din media națională, nivel considerat ca fiind pragul sărăciei. La nivel național, doar 25,3% dintre români sunt săraci. Ca urmare, moldovenii calificați și dornici de muncă fug împușcați de aici. În ultimii cinci ani, au plecat din Moldova 55.000 de oameni. Culmea, legislația muncii chiar stimulează această migrație, fiind acordate bonusuri pentru cei care își părăsesc localitatea de domiciliu în căutarea unui loc de muncă. De ce să încerci să salvezi economic un oraș, când poți să-l desființezi din lipsă de locuitori?
Nu vine nici dracu’
Lipsa căilor de transport și plecarea muncitorilor calificați descurajează investițiile. Mai clar spus, investițiile străine directe în regiunea Nord-Est reprezintă doar 2,3% din investițiile făcute în România. Dacă e să vorbim de bani, în Moldova străinii au investit 1,6 miliarde euro, din 1989 și până acum. În București – 42 de miliarde euro. Cam clară diferența, nu? În aceste condiții, nu e de mirare că regiunea noastră contribuie cu doar 4,7% la exporturile României.
„Ghiocei” în economie
Se poate și altfel sau asta ne e soarta? Noi am zice că se poate. „Regele mall-urilor” este ieșean, iar Iulian Dascălu investește anual zeci de milioane de euro în construirea de spații comerciale și de birouri. Singurul brand românesc cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de euro a fost fondat de frații Pavăl, din Bacău. E vorba, firește de Dedeman. Regiunea Nord-Est se află pe al doilea loc în țară la numărul de locuințe noi. În 2016, s-au construit 8.926, Moldova fiind depășită doar de București-Ilfov, unde s-au inaugurat 10.002 locuințe. În județul Iași se află cea mai bogată comună din România, respectiv Miroslava. Comuna a avut anul trecut venituri de 51,5 milioane de lei, 29,3 milioane fiind venituri proprii, iar 16,4 milioane lei fiind fonduri europene atrase. Deci, și administrația publică poate face treabă bună.
Repetenți la fapte
Astea sunt problemele noastre. Probleme la care n-am văzut până acum răspunsuri clare de la politicieni, indiferent de culoarea politică. Fiecare promite realizarea vreunui proiect major sau a altuia, dar puțini sunt cei în stare să răspundă clar ce va face concret pentru realizarea proiectului sau cum va influența acesta viața noastră, a tuturor. Acuși mai vine un rând de alegeri. Votați-i pe cei care pot explica pe românește ce vor face.