Filiala liberară din Podu ăl Roș rămâne pe un butoi de pulbere. Neînțelegerile dintre cei doi prezidenți, don Costello la județ și Marus la municipiu, sunt reale și au accese din timp în timp. Cei doi domni se au cam ca tusea cu junghiul. Adică, coabitează, dar nu se suportă. În același timp, don deputat Mitică face figurație, nu-l mai bagă nimeni în seamă. Iar madam senator July Sclipici nici nu mai e luată în calcul. Ea a luat-o pe arătură cu regalitate și cu pălăriile și, mai nou, cu apropierea față de alde Văru Jan și Tări. Liberarii nici n-o mai consideră ca fiind la ei în partid. E, doar, o altă țeapă imensă pe care și-au luat-o. Asta-i viața băieți! V-ați compromis deja șansele și pentru alegerile din 2019 și pentru cele din 2020. Sănătate și-un praz verde!
Coconette și-a tras staff de campanie: O mai veche clientă a rubricii noastre, madam Coconette de la usereu, a făcut ceva investiții recente. Și-a amenajat cabinetul parlamentar, și-a pus șef la filiala municipală, a făcut niște acțiuni prin târg. Dar, cel mai important, și-a pus oameni la comunicare. Adică, să aibă grijă de imaginea sa, de promovare, de discursuri, de acțiuni. Așa arată un om politic veritabil: are indivizi care-i construiesc imaginea publică. Iar în poziția asta a ajuns conu’ Mișu Cowboy, om finuț, ’telectual, cu școli alese, superioare, cu experiență inclusiv în țara cangurului răsare. Toate bune și frumoase numai că domnul respectiv (nu știm dacă e băgat în afacere și frățiorul) are niște rezultate electorale nasoale în ultimul timp. De exemplu, conu’ Mișu s-a ocupat de liberarii ieșeni la alegerile din toamna lui 2016. Și a fost praf. I-a făcut terci. Așa că ai grijă, Coconette.
Îl ignoră toți, nu pupă nimic: Dom’le, tare ne-am mai amuzat când l-am regăsit, într-o fotografie cu politicieni, pe Mitică Bucurescu, acest Tutankhamon al asociațiilor de proprietari din Iași. Personajul cu pricina, care acum fo’ 20 de ani avea ceva influență, a făcut turul tuturor partidelor. Mai mici sau mai mari, pe toate le-a luat la rând în speranța că va prinde și el o ciozvârtă, ceva. Ba niște finanțări, ba o sinecură la stat. Sau măcar un post de consilier local. Și n-a avut deloc parte de nimic. Pur și simplu nu s-a lipit nimic de el. Dar e perseverent, merge din ușă în ușă, zi de zi, cu miloaga. Însă lumea s-a lămurit ce hram poartă și nu-l mai bagă nimeni în seamă. Nasol moment, dar asta-i viața. Fost-ai lele cât ai fost!