Probabil că niciun alt subiect nu a consumat mai multă cerneală tipografică sau mai multe minute de emisie decât autostrada ce ar urma să lege Moldova de restul lumii, via Transilvania. Nu există ministru rătăcit pe la Iași care să nu fie întrebat, la conferința sa de presă, dacă se mai face autostrada „noastră” și când. Se vorbește de ea de aproape 15 ani și nu se mai termină discuția. Dar, vorba aia, ce atâta chichirez gâlceava? Cât de mult contează la urma urmei, autostrada?
Indicatorul PIB
În general, atunci când se vorbește despre impactul politicilor economice asupra vieții oamenilor, se iau în calcul doi indicatori: creșterea salariilor și evoluția PIB. Primul indicator îl folosește omul, în gospodăria proprie. Dacă salariul îl ține patru zile, iar anul trecut îi ajungea doar trei zile, înseamnă că trăiește cu 33% mai bine. Indicatorul e valabil doar pentru buzunarul fiecăruia, pentru că la nivel de țară, el contează mai puțin. În fond, nu e mare lucru să crească lefurile. Bagi în funcțiune tiparnița și gata. Creșterea PIB este mai relevantă, pentru că la evoluția produsului intern brut contribuie creșterea consumului, a investițiilor și a diferenței dintre exporturi și importuri. Iar acestea trei sunt la rândul lor influențate de infrastructură. Cu cât ea este mai bună, cu atât mai ușor circulă investitorii și mărfurile.
Exemplul Constanța
Până în 1989, România avea o singură autostradă, celebra București – Pitești. Cei 40 de kilometri ai săi nu contau practic deloc în ansamblul economiei pentru că nu legau nimic. Sau, să zicem, legau fabrica de Dacii de la Pitești de Capitală, ceea ce nu influența nici exporturile, nici investițiile. A doua autostradă a fost deschisă în noiembrie 2012, între București și Constanța. De fapt, este singura autostradă finalizată până acum în întreaga țară. În rest, avem doar șantiere și hărți cu linii divers colorate. În cei patru ani dinaintea deschiderii autostrăzii, PIB-ul județului Constanța a crescut cu 13%, cam în ritmul mediu al țării. Din 2012 și până acum însă, PIB-ul țării a crescut în total cu 29%, iar cel al Constanței într-un ritm aproape dublu: 56%. Iar în acest interval, niciun guvern nu a avut vreo politică specială care să avantajeze Constanța, singura noastră platformă petroliferă a scos petrol în același ritm, iar șantierele navale n-au lansat la apă niciun Titanic. Singura schimbare a fost apariția celor 203 km de bandă de asfalt ai „autostrăzii Soarelui”.
Explozie la Cluj
Dacă ne uităm pe hartă și după celelalte județe prin care trece vreo bucată de autostradă, scenariul se cam confirmă. Nu le enumerăm pe toate, dar putem spune că în Prahova, PIB-ul a crescut în ultimii patru ani cu 42%, iar Buzăul vecin, așezat la intersecția unor drumuri naționale majore, cu 37%. De Ilfov, așezat în jurul Bucureștiului, nici n-ar trebui să mai pomenim. O facem totuși: plus 40% la PIB în patru ani. Argeșul a evoluat cu doar 9% în același interval, mult sub media națională, pentru că doar uzinele Dacia singure nu pot face minuni. Iar autostrada Pitești – Sibiu, care să treacă munții, există deocamdată doar pe hârtie. Credeți că degeaba fac scandal pe tema asta francezii de la Renault? Clujul a crescut cu 62% în patru ani, mai mult decât dublul mediei naționale.
Tari doar în Moldova
Ce-a făcut Iașul în același interval? A crescut cu 35%, peste media națională, dar a pierdut clar contactul cu plutonul fruntaș, Cluj – Prahova – Constanța. Avem un PIB de 23,6 miliarde lei, cât Suceava și Botoșaniul la un loc. Următorul județ din Moldova ca putere economică este Bacăul, la mare distanță de noi, cu un PIB de 14,6 miliarde lei. Clujul însă, are un PIB de 34,5 miliarde lei, iar Timișoara, de 35,3 miliarde lei. Constanța, că tot am pomenit de ea, înregistrează un PIB de 36,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, ne putem lăuda că Iașul este cel mai tare din parcarea numită Moldova, doar că parcarea este goală vraiște.
Salvare din IT
Creșterea economică a Iașului s-a datorat în acești ultimi patru ani aproape exclusiv motorului numit IT. Internetul broadband, combinat cu absolvenții facultăților de informatică, a reprezentat surogatul nostru de autostradă. Partea proastă este însă că în ultimul an, Clujul a început să atace puternic și pe acest front. În fond, internet de mare viteză au și ei, nu doar Iașul. Site-urile de profil sunt tot mai pline de anunțuri de angajare în domeniul IT, la Cluj Napoca. Asta ar însemna că singurul avantaj competitiv real al Iașului va rămâne, în final, nivelul redus al salariilor.