Un eveniment epocal, senzațional și nemaivăzut s-a întâmplat recent, bulversând total mediul științific ieșean. Un coif antic, descoperit în urmă cu zece ani pe un șantier de pe Siret, a fost recuperat de către polițiști în urma unei munci de investigație titanice și donat Complexului Muzeal Moldova din Iași. Fotografia cu directoarea Lăcrămioara Stratulat primind obiectul de la o delegație a Poliției Române a demonstrat tuturor cât de sensibil este organul la bogățiile arheologice ale patriei. Dincolo de ceremonia de la Palatul Culturii, am căutat să vedem ce mistere se mai ascund în jurnalul personal al managerului de la acest edificiu muzeal de prestigiu al Iașului. (pamflet)
– Când m-a anunțat paznicul de la intrarea în Palat că a venit un pachet pe numele meu, am crezut că e vorba despre pizza pe care o comandasem prin Glovo și tocmai mă pregăteam să-mi scot fața de masă cu motive tradiționale din Bucovina, împrumutată din când în când din zestrea Muzeului Etnografic. Apoi, când m-am trezit cu polițiștii la ușă, mi-am zis că iar am parcat mașina într-un loc nepermis și tocmai mă pregăteam să achit amenda cu niște monede din epoca fanariotă. Însă băieții mi-au făcut o surpriză, veniseră cu un coif despre care ei credeau că e o piesă foarte valoroasă. N-am vrut să-i dezamăgesc, le-am dat dreptate, deși știam că are fix aceeași valoare ca și chipiul șefului lor. Au plecat încântați, semn că au fost încrezători în mica mea lecție de istorie. Apoi, stând la birou și privind coiful așezat pe scaunul din fața mea, m-am gândit că n-ar fi rău să înzestrez muzeul cu alte piese la fel de exotice și cu priză la publicul sensibil la legende gen Urzeala Tronurilor. Mi-am dat seama că cel mai bine ar fi să merg pe pista obiectelor de vestimentație sau personale din istoria recentă a Iașului și României. Am făcut repede o listă scurtă, pe care se aflau, într-o ordine aleatore, următoarele repere demne de interes: pipa profesorului Ion Solcanu, pălăriile senatoarei Laura Scântei, papionul lui Mihail Vlasov, eșarfele Irinei Schrotter, megafonul lui Traian Rânja, port-țigaretul lui Liviu Antonesei, ghetele lui Andrei Cristea, plus alte obiecte pe care le voi detalia la momentul potrivit. Eu zic că aș putea deschide o expoziție chiar mai interesantă decât coiful ăsta uzat și depășit de vremuri. Ia să dau ordin la contabilitate să-mi întocmească un buget pentru achiziționarea acestor piese reprezentative pentru istoria Iașului. Pariu că la madam Scântei vor fi cele mai mari cheltuieli, că așa-s liberalii. Dar mă descurc eu, doar sunt femeie și dacă nici noi nu știm să negociem la accesorii elegante, apoi cine ar putea s-o facă??
Stratulat (foto, pamflet): E valoros și coiful găsit și adus de polițiști, dar eu încă visez să am ca exponate tichia de mărgăritar, pantoful Cenușăresei și degetarul croitorașului cel viteaz!
