Acum vreo șase ani, muncitorii podgoriei Purcari mulțumeau într-un mesaj video norvegienilor pentru că își deschiseseră piața pentru vinurile moldovenești. La acea dată, industria vitivinicolă moldovenească era grav afectată de embargoul impus de Rusia importurilor de vin din Republica Moldova. Mesajul „Takk, Norge!”, înregistrat de moldoveni în norvegiană, s-a viralizat rapid. Era impresionant să vezi un țăran moldovean stâlcindu-și limba încercând să le mulțumească urmașilor vikingilor pentru faptul că beau vinul produs între Prut și Nistru. Pentru Purcari, a fost o lovitură splendidă de marketing, care și-a atins ținta atât de bine, încât niște voluntari norvegieni s-au simțit datori să răspundă cu un mesaj în care își stâlceau limba pe românește. De atunci, vinurile moldovenești au intrat puternic și pe piața românească, unde fac o concurență serioasă producătorilor noștri. Câștigător e până la urmă consumatorul, iar consumatorul român nu este unul de neluat în seamă. Românul mediu consumă anual 20 de litri de vin. Cam doi litri sunt importați. Iar un pahar pe an e vin moldovenesc.
110.000 hectare de vii
Republica Moldova e o țară pe care trebuie să o cauți cu lupa pe o hartă, dacă nu știi dinainte unde se află. Are mai puțin de 34.000 kmp, fiind de aproape opt ori mai mică decât România. Resursele minerale sunt nesemnificative, iar industria, ca și inexistentă. Cu o excepție notabilă: cea alimentară, iar în cadrul acesteia, cea de producere a vinului. În toată România, podgoriile ocupă 190.000 ha. De 8 ori mai mică, Republica Moldova are 110.000 hectare de vii, fără a lua în calcul, firește, via pe care orice moldovean o are pe lângă casă.
Pământ bun
Suprafața enormă a viilor în comparație cu teritoriul întregului stat se datorează solului specific al Moldovei, care are tot ce-i trebuie unei țări eminamente agrare. Oriunde înfigi hârlețul, nimerești fie un strat de cernoziom negru ca tăciunele, gros și de peste doi metri, ideal pentru agricultură, fie un sol cenușiu, roșu sau calcaros, ideal pentru vii. La bunicii noștri, pământul negru abia dacă era gros de o pană și jumătate de hârleț. Pe urmă dădeam de argilă. Nu ne întrebați unde găsesc basarabenii lut pentru chirpici, că nu știm. Poate-l importă.
Cele mai cunoscute
În zona centrală a Basarabiei, pe podișul Codru se găsește solul calcaros de care vorbeam, tocmai potrivit pentru soiurile albe de struguri, dar și pentru Pinot Noir. Aici se găsesc două dintre cele mai cunoscute podgorii moldovenești: Mileștii Mici, la sud de Chișinău și Cricova, la nord. Nu se poate să nu fi auzit de cei 200 km de galerii de la Mileștii Mici, constituind un adevărat oraș subteran. Se spune că aici ar fi venit la o degustare cosmonautul Iuri Gagarin. A ieșit din galerii după două zile. În sud-vestul Basarabiei, clima fierbinte și solurile cenușii din zona Valului lui Traian sunt și ele favorabile viței-de-vie, reprezentată de podgorii precum Basarabeasca, Albota sau Cimișlia. La fel, terasele Nistrului, în sud-estul Basarabiei, spre Marea Neagră. Oficial, e raionul Ștefan Vodă, dar toată lumea îi spune simplu, Purcari și e locul ideal pentru cultivarea vinurilor nobile. E o zonă plină de crame și vinării mici. De fapt, ar mai fi o zonă viticolă, în nord, dar ea nu se află sub controlul guvernului central, ci al separatiștilor transnistreni. Camenca este cea mai importantă podgorie din zonă.
Soiuri proprii
Ca și România, nici Basarabia nu mai are multe soiuri proprii de struguri. De la filoxeră încoace. Cele trei soiuri de fetească, albă, regală și neagră, reprezintă și în Moldova baza majorității vinurilor. Mai au însă și soiuri rare, cum sunt plavaiul, viorica sau rara neagră. Ultimul este soiul care face mândria podgoriei Purcari. Vinul nostru preferat este Cabernet Sauvignon, iar cel de Purcari este inegalabil. Nu e cabernet pur, ci un cupaj, un amestec de cabernet cu saperavi, un soi georgian și rară neagră. E un vin care merită încercat, mai ales pentru parfumul său de prune și smochine.
Exporturi mari
Faptul că vinul este una dintre puținele resurse economice ale Republicii Moldova i-a făcut pe basarabeni să devină experți în cupaje de tot felul și nu există vin care să semene cu omologul său românesc. Solul deosebit de propice culturii de viță-de-vie a permis și el dezvoltarea de arome unice ale unor soiuri cunoscute. De aici și ofensiva puternică a producătorilor moldoveni pe piețele europene. În total, Moldova exportă 45-47 milioane de litri de vin anual, în peste 70 de țări. Cam 10% din exporturi sunt spre România, dar cifra este în continuă creștere. Față de anul trecut, în 2020, exporturile de vin moldovenesc în România au crescut cu un sfert. Într-un singur an. Iar ofensiva continuă.