Printre sutele și miile de știri referitoare la coronavirus care ne-au bombardat anul ăsta, luna trecută s-a strecurat și una care ne-a atras atenția. Cotidianul german „Die Welt” publica un text cu un titlu de-a dreptul anost: „Donald Trump apelează la o companie germană de vaccinuri”. Știrea în sine nu era deloc anostă: președintele american oferise un miliard de dolari pentru cumpărarea unei firme germane ce lucra la un vaccin împotriva noului coronavirus. Ideea lui Trump era simplă și cinică: dau banii ăștia, dar vaccinul îmi aparține și va fi folosit în Statele Unite. Nemții au refuzat scurt. Uniunea Europeană a oferit un grant de cercetare în valoare de 80 milioane de euro firmei respective ca să lucreze în continuare independent, iar lucrurile au rămas așa. Nu ne-a mirat stilul direct al lui Trump; îi este caracteristic. Nici refuzul german: vaccinul poate valora mult mai mult. Nici reacția UE: europenii nu prea știu să anticipeze, iar reacția e de obicei slabă. Dar ne-a atras atenția importanța deosebită dată unei firme oarecare de către cel mai puternic om din lume. În lupta cu virusul, cercetarea este totul.
Liniște la noi
Teoretic, rolul presei este de a critica ce nu merge bine și, eventual, de a propune corecțiile posibile. Noi încercăm să nu fim exagerat de critici, ci să și scoatem în evidență ce e bun în noianul de lucruri rele. Situația economică a Iașului nu a fost niciodată strălucită după 1990, dar ne-am tot zis că lucrurile vor merge mai bine, pentru că avem creiere, iar inteligența face bani. Ei bine, acum ar fi fi momentul ca cercetarea ieșeană să scoată capul, nu? Avem cinci universități, printre care o universitate de medicină și farmacie care produce bani frumoși, mai ales pe seama studenților străini veniți aici. Vedem când și când câte o știre despre un nou laborator, dotat cu cea mai modernă tehnică, pus la punct la vreun institut de cercetare. Chiar UMF a înființat anii trecuți, cu fonduri europene, un Centru de Cercetare și Medicină Experimentală, botezat CEMEX. Avem spital specializat în boli infecțioase. Nu degeaba suntem centru regional în lupta cu virusul. Și totuși, știri despre cercetarea românească în domeniul coronavirusului auzim din Timișoara, din Cluj-Napoca, dar nu din Iași. De ce?
Idei de la Constanța
Ne-am fi așteptat ca UMF să coaguleze imediat tot ce înseamnă creiere ieșene specializate în domeniu. A existat o astfel de inițiativă, trei medici creând un grup de socializare în care s-au înscris 26.000 de specialiști în bolile infecțioase din 50 de țări, care schimbă idei și experiențe. Doar că cei trei medici sunt… constănțeni.
Teste de infectare
Pe 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de COViD-19 ca urgență internațională. Guvernul nostru a reacționat, anunțând în aceeași zi că pune la bătaie 25 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de cercetare românească în domeniu. UMF a publicat și ea datele de contact anunțate de Guvern și… atât. Abia zilele trecute, la început de aprilie, UMF a pus la punct în cadrul CEMEX un laborator pentru efectuarea de teste de infectare cu noul coronavirus. Laboratorul poate prelucra 150 de probe zilnic, existând posibilitatea de creștere a capacității până la vreo 400 de teste zilnic, ceea ce ar fi suficient pentru necesitățile Iașului, dacă le adăugăm la cele 150 de teste făcute la Spitalul de Boli Infecțioase și la cele 200 de teste de la Institutul Oncologic. În laboratorul CEMEX lucrează șase cercetători ai UMF, la care se adaugă studenți de anul VI sau masteranzi.
Cam puțin
Totuși, pentru o universitate ca a noastră și pentru un Iași care se mândrește cu creierele sale, pare cam puțin. Mai ales dacă ne gândim că banii nu lipsesc. UMF a terminat anul universitar trecut cu un excedent de 70,5 milioane lei. Banii ăștia înseamnă mai mult de jumătate din ce s-a putut scormoni la nivel național pentru cercetare în domeniu.
Număr mic de specialiști
Culmea, s-ar putea ca în Iașul creierelor, ceea ce ne lipsește să fie tocmai asta. Epidemiologi sunt puțini la nivel local și suprasolicitați în această perioadă. E o specializare de nișă, foarte complicată, care atrage puțini studenți. Una e să ții bisturiul în mână și să tai felii un ficat pe care îl ai sub ochi și alta e să lupți cu ceva nevăzut. Mâna de specialiști în domeniu este acum suprasolicitată de lupta directă cu virusului. Numai de cercetare nu le mai arde.