Profesorul nostru de statistică, un tip cu un nume de podoabă facială masculină, ne-a făcut la un seminar o demonstrație în care învârtea aceleași cifre de bază, pentru a trage concluzii diametral opuse. Făcea albul, negru și retur, fără să mintă în niciun fel, doar interpretând niște indicatori. Aceiași. De ce ne-am amintit de el? Păi, pentru că am văzut recent niște cifre frumoase, din care rezultă că economia noastră duduie mai ceva ca a întregii Uniuni Europene luată la un loc și că le suflăm în ceafă americanilor, cât or fi ei de inventatori ai capitalismului. Așa o fi?
Comparații
Știm cu toții că Moldova e o regiune săracă. Iașul stă cel mai bine între toate județele Regiunii Nord-Est, dar nu se ridică peste media națională la mai niciun capitol economic. Și totuși… Institutul Național de Statistică susține că anul trecut rata șomajului în România s-a ridicat la 4,8%. Am zice noi că între timp, la sfârșitul lunii martie a anul ăstuia, procentul a urcat la 5,3%, dar nu despre asta e vorba. Procentul de șomeri în totalul populației active era la Iași de 4,5%, adică sub media națională. Stăm mai bine decât județe din Ardeal, pe unde trec autostrăzi, județe apropiate Clujului, care este motorul economic al Transilvaniei, adică județe precum Sălaj, Alba sau Mureș. Hai să zicem că asta nu ar fi neapărat surprinzător, pentru că județele enumerate nu au universități cunoscute care să atragă investitori. Lângă noi, Vasluiul înregistrează o rată a șomajului de 11,5%, ceea ce e de înțeles, date fiind problemele economice grave ale județului vecin. Curios însă, Botoșaniul, care e un județ tras la indigo după Vaslui, la fel de eminamente agrar și lipsit de industrie, înregistrează un șomaj de doar 5,5%.Cum oare vine asta?
Cifre surprinzătoare
De ce ne miră? Păi, la nivelul întregii Uniuni Europene, cu sau fără Marea Britanie, rata șomajului este de 8%. Doar șase din cele 42 de județe ale țării noastre trec de această medie. În zona euro, adică cea mai dezvoltată regiune a UE, șomajul ajunge chiar la 9,5%, nivel depășit la noi doar de județele Vaslui și Teleorman. În Spania, rata șomajului este de 18,2%, de aproape patru ori mai mare decât în România și mai mare decât în orice județ de pe hartă. În Statele Unite, șomajul este de 4,5%, taman cât la Iași. Dacă nu știați, aveți aceleași șanse să vă găsiți un loc de muncă în New York, ca și în Bularga. Clujul, Timișul, Aradul, Ilfovul, ba chiar și celebrul județ Caraș-Severin înregistrează rate ale șomajului sub cele din Japonia. Pe bune? Totuși, ce se întâmplă cu statisticile astea?
Explicații clare
Conform definiției acceptate la nivel european, rata șomajului este calculată ca raport între numărul de șomeri și forța de muncă, după definiția Biroului Internațional al Muncii. Expresia cheie aici este „forța de muncă”. Biroul de care am pomenit și care funcționează pe lângă ONU, consideră forța de muncă egală cu numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani care nu lucrează, pot începe munca oricând în următoarele două săptămâni și care au căutat în mod activ un loc de muncă în ultima lună, plus cei efectiv angajați. După legislația românească, minorii peste 16 ani se pot angaja doar cu acordul părinților. Doar în mod excepțional se pot angaja de la 15 ani, cu aviz medical. Sincer, n-am întâlnit niciun puști de 15 ani angajat pe undeva. Dumneavoastră? Peste 65 de ani, conform tot legislației noastre, omul este pensionar, deci nu se mai pune problema să lucreze. Totuși, el intră la numărul total de potențiali angajați. Și nu vorbim de câțiva oameni. În toată România, sunt 1,86 milioane oameni cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani. În Iași, sunt 61.000.
Scoși din statistici
Or, cu cât numărul posibililor angajați este mai mare, cu atât rata șomajului va scădea. Mai luați în calcul faptul că după expirarea perioadei de plată a ajutorului de șomaj, cei fără loc de muncă sunt scoși din statistici, fără a mai apărea nicăieri, iar imaginea începe să se completeze. A, să nu uităm, că vă eram datori cu o mică explicație: rata șomajului din Vaslui, dublă față de Botoșani se explică simplu. Din Botoșani pleci mai ușor în străinătate la muncă, pentru că ai la îndemână două aeroporturi, cel din Iași și cel din Suceava. De asta sunt și mai puțini șomeri în căutare de loc de muncă.
Diferență colosală
Bun, dar care e rata reală a șomajului? Păi, hai să o calculăm împreună, pentru județul nostru. În județ avem aproximativ 160.000 de persoane angajate în frontul muncii, la stat sau în privat. Numărul total al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, apte de muncă, deci, este de 500.000. Fără câteva sute, dar asta nu contează. Jumătatea de milion îi include și pe cei plecați în străinătate, dar care au încă buletin de Iași. I-am scos din calcul pe cei 30.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, că poate mai merg la școală, deși ONU zice că ar trebui să muncească. Și, hai să împărțim 160.000 la 500.000. Ne iese 32%. Restul de 68% sunt oameni apți de muncă, dar care nu muncesc. 68%, nu 4,5%. Deci 63,5% muncesc în străinătate, la negru sau au abandonat căutarea unui loc de muncă, ieșind din termenul de plată a ajutorului de șomaj. Cam asta e diferența între statistică și realitate.