Eh, dragilor, a început și școala. E unul dintre momentele în care ne aducem aminte de sfânta vorbă strămoșească referitoare la copii: „Cine are, să-i trăiască. Cine nu, nu-i trebuiască”. Nu că nu ne-ar plăcea copiii, că ne-ar fi teamă de cheltuielile ocazionate de aprovizionarea cu rechizite sau altele la fel. Departe de noi astfel de gânduri. Doar că după o scurtă perioadă de respiro cauzată de vacanță, traficul în Iași a revenit brusc la starea lui obișnuită. Reapar cozile kilometrice din intersecțiile importante, ne vom sufoca din nou respirând fum în loc de oxigen și așa mai departe. Totuși, de ce se întâmplă toate astea? Chiar nu se poate face nimic?
Bulgăre de zăpadă
Dacă-l întrebi pe un șofer în ce loc al Iașului este traficul cel mai afurisit, îl bagi în ședință. Sigur va cădea pe gânduri minute bune. Nu pentru că nu ar ști ce să-ți răspundă, ci pentru că n-ar ști ce să aleagă. Sunt zeci de locuri în care traficul se blochează la orele de vârf, ca și locuri în care el este blocat prin definiție. Ce să alegi? Bucium? Bârnova? Nicolina? Dacia? Păcurari? Greu. Și, din păcate, blocajele în trafic nu sunt provocate de o singură problemă, căreia să i se găsească o soluție, ci de un cumul de factori. Practic, e vorba de efectul bulgărelui de zăpadă. Se adaugă câte un fulg până rezultă o avalanșă.
O mașină la 4 ieșeni
Întrebați de trafic, oficialii municipalității invocă numărul mare de mașini. Ce să-i faci, sunt multe mașini, lumea nu vrea să renunțe la ele, deci n-avem ce face. Orice idee de eficientizare a traficului poate fi îngropată comod sub aceste cuvinte. Doar că lucrurile nu stau chiar așa. La Iași nu sunt mai multe mașini decât în alte părți, nici ca număr absolut, nici raportate la populație. Avem cam o mașină la patru locuitori în municipiu. În New York, 45% dintre locuitori au mașină, dar traficul nu se sufocă în același ritm ca la noi. De fapt, Iașul se află în media țării, iar România este cea mai slab motorizată țară din toată Uniunea Europeană, cu 227 de mașini la mia de locuitori. În Bulgaria sunt 416. În țară, Iașul se află pe locul 11 ca număr de mașini. Brașovul se află pe locul 4, după București, Cluj și Timiș. Când mai aveți drum prin Brașov, fiți atenți la trafic. Dăm o bere pentru fiecare coadă mai mare de 10 mașini în staționare pe care ne-o puteți arăta. Deci problema nu constă în numărul mașinilor. Și atunci?
Erori umane
Aproape toate problemele din traficul ieșean provin din erori umane. Spunem „aproape”, dar totuși nu am putea da un exemplu în care să dăm vina pe alt factor. O problemă gravă este reprezentată pur și simplu de orgoliile de doi bani. Iașul nu poate fi privit separat, ci doar la pachet cu localitățile limitrofe. Mii de ieșeni locuiesc în Bârnova, Tomești, Miroslava, Popricani sau Valea Lupului, dar își duc copiii la școală în municipiu. Or, într-o parte primarul e membru al unui partid, în altă parte are carnet la alt partid, dar altundeva e independent și tot așa. I-ați văzut vreodată nu pe toți primarii din Zona Metropolitană Iași, dar măcar din Iași și comunele lipite de oraș strânși la aceeași masă pentru a discuta despre trafic? Nici noi. Asta e prima problemă. Noi îl vom vota cu amândouă mâinile ca primar pe candidatul care va propune o soluție integrată de trafic valabilă pentru toată Zona Metropolitană.
Infrastructură deficitară
Altă problemă constă, firește, în starea infrastructurii rutiere. Nu poți circula cu 50 km/h făcând slalom printre gropi. Iar aici sunt două situații. Întâi, sunt drumurile țăndări cap-coadă. Intrarea în Iași prin Breazu este un exemplu. E drum județean, iar licitația pentru reabilitarea lui abia ce a fost reluată. Alt exemplu este pasarela Bucium. Acum, Bârnova și șoseaua Iași – Voinești sunt în plin șantier și e aproape imposibil de estimat când vor fi gata lucrările de modernizare.
În plus, în alte zone, gen Poitiers, traficul greu a creat valuri de asfalt care îți pot arunca oricând mașina spre mijlocul străzii, pe cealaltă bandă. De nevoie, mergi încet chiar și când e liber. Iar acolo unde strada arată rezonabil, te poți trezi oricând cu un capac de canal denivelat sau cu un grilaj de fontă spart al ApaVital. Ți-a intrat roata în el, ăla ești! Poți risca să mergi repede? Din nou, am vrea să apucăm ziua în care autoritățile locale se vor întâlni cu furnizorii de utilități pentru a le pune în față o listă cu problemele care țin de atribuțiile lor. E drept, pentru asta ar trebui mai întâi ca cineva să întocmească o astfel de listă, inexistentă în primăria noastră.
Pretexte ieftine
Reparațiile făcute taman când e traficul mai intens sunt o altă problemă pur umană. N-a fost timp să se repare aleea Sucidava, strada Tudor Neculai sau Calea Galata în iunie sau iulie. Nu, ferească sfântul! La aceste trei străzi, lucrările au început în septembrie. Până atunci nu a fost timp. Sunt exemple luate aleatoriu, dar putem face o listă cât o zi de post. Aici intră și străzile esențiale pentru trafic la care se lucrează prost și lent. Intrarea dinspre Bârnova reprezintă primul exemplu care ne trece prin minte. Cum e posibil ca o stradă care trebuia să fie gata dinainte de ultimele alegeri locale să se afle încă în plin șantier? Da, știm. A avut E.On lucrări, a avut ApaVital, constructorul se mișcă lent etc. Cum se cheamă astea? Nici măcar scuze stupide. Pretexte de doi bani.
Semafoarele, depășite
Promisiunile făcute doar ca să treacă timpul în conferințele de presă ne enervează la culme. Acum vreo doi ani, un înalt oficial din Palatul Roznovanu spunea că se gândește ca diversele școli să înceapă cursurile la ore diferențiate, la 8.00, 8.30 și 9.00, astfel încât traficul să fie diluat pe o durată mai mare. Probabil încă se gândește, pentru că nu s-a schimbat nimic. Lucrările la Sistemul de management al traficului s-au terminat de mai bine de trei ani. Nu a intrat în funcțiune nici în ziua de azi.
Unde e Comisia?
Reglementarea traficului din birou pare o boală veche, de care administrația noastră nu se poate vindeca. Uneori ne întrebăm dacă membrii Comisiei de Circulație vin la ședințe cu elicopterul, că nu par să vadă ce se întâmplă în oraș. Or, e suficient să intri pe orice grup ieșean de pe Facebook, ca să vezi probleme de trafic ridicate, dezbătute și soluționate. Doar că nimeni din Primărie nu le urmărește. De exemplu, pe ruta Iași – Bucium, la spitalul Socola e o trecere de pietoni semaforizată. Ca șofer, stai de-ți vine să plângi când se face roșu. Îți vine să urli când nu trece niciun pieton. Semaforul e automat. Oare o fi greu să primească un buton? Culmea că-l are, iar într-un timp se făcea verde pentru pietoni doar dacă o cerea cineva. Dacă vii dinspre oraș și vrei să faci stânga pe Drumul Hoților, ești mâncat. Da, șoferii de pe sensul contrar au roșu, dar doar pentru a doua bandă. Pe prima bandă, de lângă trotuar, au verde. Cum oare să virezi? Stai pe mijlocul șoselei și aștepți ca unui șofer grăbit din Bucium să i se facă milă. Oare ce-a fost în mintea celui care a reglementat astfel?
Simple promisiuni
Apoi, se vorbește tot în Bucium, de mulți ani, de creșterea numărului de benzi și de înființarea de noi scuaruri. Evident, nu s-a întâmplat absolut nimic. În Păcurari și pe Splai Bahlui Mal Stâng nu sunt de niciun folos cele trei benzi pe sens. În Păcurari, pe una se parchează. Pe Splai Stâng, deci de la Podu Cantemir până în Podu de Piatră, dar și înapoi, în dreptul facultăților de la Universitatea Tehnică, din trei benzi, în orele de vârf rămâne doar una. Celelalte două sunt transformate în parcări. Iar Poliția Locală nu reacționează, sub nicio formă. Agenții de la Locală au treabă doar în Centru, acolo unde se mișcă șefimea orașului. În rest, nu-i interesează.
Na, că am terminat spațiul alocat. Nu continuăm, că am scoate o ediție specială cu exemple de reglementări prostești ale traficului. Ne-am enervat deja numai gândindu-ne la ele. Mergem să fumăm o țigară. Trafic ușor!