Aventura rutieră a liderilor asociaţiei civice „Împreună pentru A8” a fost reluată la începutul acestui an, Cătălin Urtoi şi Adrian Covăsnianu, consilieri onorifici ai ministrului Transporturilor, luând din nou drumul Bucureştiului pentru alte discuţii vizând construcţia Autostrăzii Moldova. De cei doi activişti s-a lipit şi liberalul Marius Bodea, preşedintele Comisiei Transporturi de la Camera Deputaţilor, în căutare disperată de promovare a imaginii. Cei trei militanţi care luptă pentru concretizarea mult discutatei artere de circulaţie au fost protagoniştii unor întâmplări petrecute chiar în primele zile ale lui 2020. (pamflet)
Compartimentul cuşetă al unuia dintre vagoanele trenului Iaşi – Bucureşti.
Este seara târziu. Aşezaţi pe paturile de la parterul cuşetei, Cătălin Urtoi şi Adrian Covăsnianu privesc concentraţi ecranele laptopurilor.
Adrian Covăsnianu: – Cătăline, ce chestie! Pe ministrul Transporturilor îl cheamă Bode, iar deputatul nostru liberal are numele de Bodea. Ce similaritate uluitoare!
Cătălin Urtoi: – Da, dar asta nu ne ajută cu mare lucru. Vorba poetului Mihai Ursachi: „Un om din Tecuci avea un motor, dar nu i-a folosit la nimic”.
Adrian Covăsnianu: – Deci un motor, tot o chestie legată de maşină. Extrapolând, ajungem la autostradă. E posibil ca Ursachi să fi avut o viziune neagră legată de A8?
Cătălin Urtoi: – Nu cred. Păi ce, A8 trece prin Tecuci? Hai, dacă era vorba de un om din Ungheni sau din Ditrău care avea un motor inutil, aş fi fost şi eu îngândurat de presimţirea asta.
Covăsnianu tace meditativ. Scoate din valiză un sandviş. Muşcă plin de poftă din el. Urtoi îl priveşte scurt cu coada ochiului, vizibil deranjat de mestecatul sonor al partenerului de drum.
Adrian Covăsnianu: – Cătăline, dar nu ţi se pare oarecum ciudat că noi, ditamai consilierii ministrului Transporturilor, mergem cu trenul, ca doi cetăţeni oarecare?
Cătălin Urtoi: – Păi, asta e ideea, să dăm impresia că ne sacrificăm pentru societatea civilă, înghesuindu-ne la cuşetă ca navetiştii.
Adrian Covăsnianu: – Da, dar noi luptăm pentru Autostrada Iaşi – Târgu Mureş. Nu era mai tare dacă luam trenul spre Bucureşti prin Târgu Mureş? Adică era şi mai sugestivă situaţia, nu?
Urtoi tace. Închide laptopul şi scoate un termos din care bea ceai cu înghiţituri mici.
Cătălin Urtoi: – Sper ca Marius să ne aştepte în Gara de Nord. N-am chef să umblu la şase dimineaţa ca nebunul printre ţăranii de pe peroane.
Adrian Covăsnianu: – Trebuie să ne întâmpine, e om de cuvânt. Şi apoi, e luni, nu putem rata nicio zi de lucru la autostradă.
Cătălin Urtoi: – Da, dar nu uita că abia s-au terminat sărbătorile. E posibil ca mersul trenurilor aflate mereu în întârziere să-şi pună amprenta şi pe activitatea dedicată transporturilor a deputatului nostru.
Adrian Covăsnianu: – N-are cum. Domnul Bodea e spirt, ager, mereu pe fază. E renascentist. Se pricepe la protecţia mediului, investiţii imobiliare, aviaţie, autostrăzi, spitale de urgenţă şi multe altele.
Cătălin Urtoi: – Ia-o mai uşor. Vezi că şi noi ne-am făcut partid, „Împreună pentru Moldova”, aşa că ar fi bine să te hotărâşti: eşti cu noi sau cu liberalii?
Adrian Covăsnianu: – Cu matale, sunt, domnu’ Cătălin!
Urtoi redeschide laptopul. Intră pe Facebook şi revede transmisiunea unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi.
Cătălin Urtoi: – Apropo, care a fost deşteptul care a transmis conferinţa pe telefonul mobil? El n-a văzut că ne apar tot felul de bărbi şi ochelari de soare pe mutre?
Adrian Covăsnianu: – De la filtre, Cătăline. Omul a uitat să facă nişte setări în aparat.
Cătălin Urtoi: – Să nu se mai întâmple. Ce suntem noi, clovnii societăţii civile?
După câteva ore. Trenul Iaşi – Bucureşti garează la unul dintre peroane. De scara vagonului se apropie Marius Bodea, care îi întâmpină pe cei doi.
Marius Bodea: – Salut, domnilor, cum aţi călătorit, bine?
Adrian Covăsnianu: – Aşa şi aşa. Eh, dacă era pe autostradă…
Marius Bodea: – Hai că nu am prea mult timp, trebuie să lucrez la nişte proiecte majore de infrastructură. Uite, stăm la Mc Donalds-ul ăsta, mâncăm ceva, îmi daţi materialele voastre şi eu plec apoi în zece minute, nu-mi văd capul de treabă.
Cătălin Urtoi: – Stai aşa, Marius, şi întâlnirea cu ministrul Transporturilor, cu domnii directori din minister? Avem tot felul de chestii de discutat, parteneriatul public privat, lucruri din astea…
Marius Bodea: – Se anulează. Oamenii au fost la Sinaia, la Predeal, sunt epuizaţi după şase ore de mers pe Valea Prahovei. Asta e, ce să vă fac, dacă veniţi şi voi ca disperaţii în Bucureşti, chiar de luni dimineaţa?
Urtoi scoate nişte dosare din valiză, i le dă lui Bodea care le pune repede sub braţ şi pleacă schiţând un salut uşor din mână. Covăsnianu îl priveşte nedumerit pe Urtoi.
Adrian Covăsnianu: – Şi acum ce facem, Cătăline? Următorul tren spre Iaşi e abia peste vreo şase ore.
Cătălin Urtoi: – Ce vorbeşti? Iată un rapid care pleacă chiar acum spre Cluj. Coborâm în Târgu Mureş şi ieşim la „ia-mă, nene” pe şoseaua către Iaşi. Cu Bodea ne-am lămurit, a venit vremea să aflăm şi cum se vede A8 dinspre capătul opus. Mai ai sandviş din ăla sau ne cheltuim toată diurna pe un gulaş?
Urtoi (al doilea din dreapta, pamflet): Ok, domnule ministru, acum suntem consilierii dumneavoastră onorifici, dar sper ca, peste vreun an sau doi, să ne recompensaţi măcar cu o sută de metri de autostradă pe lună
