Acum vreo doi ani scriam de ne săreau ochii despre alegerile locale și alea generale. Nu că ne-ar fi plăcut din cale-afară, dar era un subiect la ordinea zilei și n-aveam cum să-l evităm. Au trecut doi ani liniștiți, în care am putut uita de politică și am abordat probleme mai serioase. Dar, vrem nu vrem, uite că politica ne bate iar la ușă. În mai vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. În noiembrie sau decembrie, vom fi chemați iar la urne, de data asta pentru a ne alege președintele. Ce vom avea de făcut concret și la ce bun, vom vedea în continuare.
În ultima duminică din mai
Cronologic, primul scrutin este cel din 23-26 mai, pentru Parlamentul European. A, nu spune nimeni că vom avea de votat timp de patru zile. Doar că fiecare țară europeană are propriile cutume, așa că s-au lăsat mai multe zile la dispoziție. Cum la noi se votează doar duminica, alegerile se vor desfășura pe 26. Fiecare țară trimite în Parlamentul European un anumit număr de deputați, în funcție de populația statului respectiv. Ca populație, România este a șaptea țară din Uniunea Europeană, așa că avem și al șaptelea grup de eurodeputați: 32, față de Germania care are 96, Bulgaria care are 17 sau Cipru care are șase. Oricum, numărul deputaților nu prea are importanță. Parlamentul european are 751 de membri, așa că gruparea parlamentarilor pe naționalități nu are nicio importanță.
Grupați pe partide
Nici măcar Germania, cu ce 96 de eurodeputați ai ei, nu poate avea o majoritate. Deputații se grupează pe partide, în funcție de cel de proveniență. De exemplu, PSD face parte din Partidul Socialist European, iar eurodeputații săi sunt afiliați acestui grup. Deputații PNL fac parte din Partidul Popular European, ca și cei UDMR, iar deputații ALDE din Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. Mai există grupuri europarlamentare, dar acolo nu sunt și europarlamentari români. Nu avem niciun partid naționalist puternic, care să trimită parlamentari în grupul Europa Națiunilor și Libertăților, de exemplu. Niciun ieșean nu face parte din Parlamentul European. Ar putea fi menționat eventual Cătălin Ivan, care a fost propus de PSD Iași. Tipul e însă gălățean prin naștere și nici membru PSD nu mai e. Face parte din grupul eurodeputaților neafiliați.
Rol esențial
Parlamentul European este o instituție destul de puțin cunoscută la nivelul oamenilor obișnuiți, ca mai toate instituțiile europene. Poate tocmai de aceea, nici prezența la vot o dată la cinci ani, când sunt alegerile pentru Parlamentul European nu este chiar extraordinară. În medie, cam în două treimi dintre statele UE, prezența la vot este sub 50%, iar în România abia trece de 40%. Aceasta, deși rolul Parlamentului în arhitectura europeană este esențial. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene, guvernul UE și tot el aprobă sau respinge lista comisarilor europeni, echivalentul miniștrilor. În general, Parlamentul European face cam ce face și un parlament național: legi.
Prezență modestă
De fapt, la ultimele alegeri, cele din 2014, prezența la vot în România a fost de 39,49%. E drept, în Luxemburg sau Belgia, prezența este de peste 90%, dar nu pentru că acolo populația ar fi pasionată de instituțiile europene și de bunul mers al acestora. Doar că votul e obligatoriu la ei, iar absența se sancționează cu amendă. Nu că ar fi foarte mare, dar în Belgia de exemplu nu te poți angaja la stat decât dacă dovedești că votezi regulat la diversele alegeri. Deci, contează. Cum în România votul este facultativ, nici ieșenii nu se prea înghesuie să dea cu ștampila. La alegerile pentru Parlamentul European din 2014, din cei 747.609 alegători aflați pe liste, s-au prezentat doar 34,41%. Nici măcar ungurii din România, care sunt cei mai disciplinați alegători, nu s-au prea înghesuit. Prezența maximă s-a înregistrat în județul Olt, unde s-au prezentat la urne 47,16% dintre alegători.
Simbolistică și percepție
Cu totul altfel stau lucrurile în privința alegerilor prezidențiale. Oficial, România este o republică semiprezidențială, adică în care președintele are suficiente puteri cât să poată încurca guvernul și parlamentul la un loc. Vi-l mai amintiți pe Băsescu, „președintele jucător”, nu? Și chiar dacă n-ar fi un jucător, ci un ilustru anonim precum a fost Constantinescu, președintele este totuși șeful statului, lucru care contează la nivel simbolic și de percepție publică. Tocmai de aceea și prezența este mai mare decât la alegerile pentru Parlamentul European. În 2014, 49,71% dintre cei 716.430 de ieșeni cu drept de vot au pus ștampila pe unul dintre candidații din primul tur de scrutin. În al doilea tur, când rămăseseră să se confrunte doar candidatul liberal Klaus Iohannis cu cel social-democrat, Victor Ponta, au venit la secțiile de vot 57,94% dintre alegători.
De regulă în două tururi
Spre deosebire de alegerile pentru Parlamentul European, data celor prezidențiale nu este încă stabilită. La alții e mai clar. În Suedia, de exemplu, alegerile generale au loc obligatoriu în ultima săptămână din septembrie. La noi e clară doar durata mandatului prezidențial, de cinci ani. Cu alte cuvinte, următoarele alegeri prezidențiale nu pot avea loc decât după ce expiră mandatul precedent. Al doilea tur al ultimelor alegeri prezidențiale a avut loc pe 14 noiembrie 2014. Deci primul tur al următoarelor alegeri s-ar putea defășura cel mai devreme pe 17 noiembrie anul viitor. Dacă niciun candidat nu va obține peste 50% din voturi din primul tur, va trebui organizat un al doilea, în care se vor confrunta primii doi clasați. Or, în România s-a întâmplat o singură dată ca președintele să fie ales din primul tur. Pe 20 mai 1990, Ion Iliescu a obținut 85% din voturi. În rest, la toate alegerile prezidențiale au fost necesare două tururi de scrutin. Asta ar însemna ca al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2019 să se defășoare taman pe 1 decembrie, adică de ziua națională. Nici asta nu s-a mai întâmplat vreodată. Noi am paria că, pentru a se evita această situație, primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 24 noiembrie, astfel încât al doilea să aibă loc pe 8 decembrie, într-o duminică obișnuită. Pregătiți-vă fotoliul din fața televizorului și popcornul, că acuși începe campania electorală neoficială.